Ascent GroupAscent Group
Ascent Group. Consultanţă în afaceri

Arta autodistrugerii!

În urmă cu un an şi jumătate Guvernul României anunţa primul set de măsuri anti-criză. Le-am considerat greşite şi am estimat că efectele lor vor fi contrare, adică vor adânci criza, respectiv am scris mai multe articole la vremea respectivă despre asta.

Apoi, linişte… mai bine de un an de zile nici o altă măsură “corectivă” nu a fost aplicată, deşi era evident că mergem în direcţia greşită. În final, odată cu 1 iulie 2010, va intra în practică cel de-al doilea program “anti-criză”. Ca dascăl universitar, care de 13 ani predă discipline economice, ca antreprenor şi manager şi nu în ultimul rând ca şi consultant de business l-am studiat cu atenţie şi afirm cu convingere că este mult mai prost decât primul şi va avea efecte devastatoare pentru economie. Este exact opusul a ceea ce ar avea România nevoie în momentul de faţă pentru a depăşi criza economică profundă în care se află.

Şi pentru că efectele noilor măsuri se vor face simţite abia în lunile ce urmează mi-am propus să fac un scurt bilanţ al primului set de măsuri „anti-criză”, un adevărat bumerang care a lovit puternic mediul economic şi aşa fragil al României.

La debutul lui 2009 Guvernul României a abrogat o serie de facilităţi fiscale destinate atenuării efectelor crizei economice abia instalate, care abia fuseseră publicate cu doar o lună înainte de Guvernul anterior, respectiv a mărit contribuţiile sociale, mărind implicit costul muncii (într-un moment în care menţinerea locurilor de muncă în domeniul privat ar fi trebuit să fie crucială). De notat este şi faptul că România înregistra deja la acea oră cea mai mare taxare asupra salariilor din întreaga Europă de Est.

În luna mai 2009, când deja efectele crizei erau puternic resimţite de către mediul privat, Guvernul a introdus noi taxe şi a redus o serie de deductibilităţi, dând o nouă lovitură de graţie acestui mediu. Astfel a fost introdus impozitul forfetar, au fost eliminate deductibilitatea TVA la achiziţia de autoturisme respectiv deductibilităţile legate de cheltuielile de funcţionare ale autoturismelor, respectiv nerecunoaşterea fiscală a rezervelor din reevaluare.

Efectele acestor măsuri? Devastatoare!

  • Peste 195.751 firme închise doar în 2009, majoritatea IMM-uri
  • Aproape 700.000 şomeri, din care aproximativ 500.000 şi-au pierdut locurile de muncă în 2009!
  • Cea mai mare cădere a pieţei auto din Europa, cu până la 78% la unele din mărcile auto, reîntocându-ne la valorile pieţei din 2003/2004

În plus, contracţia puternică a mediului privat nu a fost corelată cu scăderea cheltuielilor bugetare, acestea, în mod incredibil, cunoscând chiar o uşoară creştere.

Era deci evident că va urma un puternic dezechilibru bugetar, respectiv că veniturile colectate vor scădea dramatic, ceea ce evident va duce la o incapacitate de susţinere financiară a aceluiaşi cost public.

Soluţii? Şi pentru un novice în ale economiei era evident că trebuie intervenit urgent pe 2 direcţii: stimularea rapidă a mediului privat pentru a genera venituri suplimentare la bugetul statului şi reducerea imediată a costurilor publice prin restructurarea şi chiar desfiinţarea a numeroase instituţii inutile (lucru care implicit ar fi ajutat şi mediul privat, în prezent sufocat de birocraţie).

Ce s-a întâmplat în fapt? Exact contrariul! Mediul privat a primit noi lovituri, fiind aruncat complet în corzi, iar mediul public şi-a menţinut bine merci costurile, până în prezent, când i-au fost aplicate măsuri corective severe, şi din păcate nici de data asta cele care ar fi trebuit aplicate.

Mediul privat primeşte astfel o nouă lovitură la începutul lui 2010 prin desfiinţarea microîntreprinderilor. Această măsură, corelată cu menţinerea impozitului forfetar şi accentuarea efectelor generale ale crizei, duce la închiderea altor 62.000 firme de la începutul anului până în prezent. Astfel, într-o ţară în care la începutul crizei erau înregistrate aproximativ 1940 societăţi mari şi 800.000 IMM-uri, am asistat în decursul unui an şi jumătate la dispariţia a aproximativ 250.000 societăţi, aproape toate din categoria IMM-urilor.

Mai mult, şomajul a continuat să crească, estimările pentru 2010 fiind că încă 300.000 persoane îşi vor pierde locurile de muncă.

Ce măsuri se iau în actualul context?

  • Pentru mediul privat: măriri de taxe şi eliminări de deductibilităţi, cele mai nocive şi care vor avea impact direct asupra scăderii dramatice a consumului fiind majorarea TVA la 24%, impozitarea bonurilor de masă (mijloc de subzistenţă pentru aproximativ 90% din cei ce beneficiază de ele) cu 16%, şi asimilarea veniturilor profesiilor liberale cu cele salariale, respectiv supra-impozitarea acestora. În plus, în plină criză de lichiditate impozităm dobânzile bancare ceea ce va determina migraţia capitalurilor societăţilor de investiţii financiare de pe piaţa românească spre alte pieţe.

Efectele acestor măsuri? În nici un caz creşterea veniturilor bugetare, ci dimpotrivă, scăderea acestora şi falimente în lanţ în domeniul privat, conducând evident la un nou val de concedieri. Ca să nu mai vorbim despre creşterea neîncrederii investitorilor străini în mediul economic din România, în contextul în care schimbăm dramatic regulile jocului în cursul unui exerciţiu bugetar, generând astfel o totală nesiguranţă pentru orice potenţial investitor.

  • Pentru mediul public: scăderea veniturilor tuturor bugetarilor cu 25%, o măsură din topor, care nu aduce nici un fel de reformă în sistemul public ci “pedepseşte” la pachet întregul aparat public pentru incompetenţa guvernaţilor, respectiv măsură care va duce la o scădere agravantă a consumului şi implicit la colectarea mai puţinor taxe (ca sa nu mai vorbim despre efectele indirecte asupra mediului privat).

Nimic legat de restructurarea instituţiilor inutile, nimic despre simplificarea birocraţiei, ba dimpotrivă, tocmai se înfiinţează noi instituţii, de genul Registrului Operatorilor Intracomunitari, care va genera noi costuri în sistemul public, respectiv va îngreuna şi mai mult viaţa companiilor româneşti care încearcă să deruleze operaţiuni comerciale cu companiile din Uniunea Europeană. Nimic legat de “optimizarea” costurilor licitaţiilor publice, respectiv renunţarea la cheltuieli inutile în sistemul bugetar. În schimb procedurile legate de activitatea Registrului Comerţului se îngreunează, punând la rândul lor la tot mai grea încercare răbdarea oamenilor de afaceri.

Ce urmează? Un dezastru! România încă a rezistat datorită adâncirii gradului de îndatorare publică, dar aceasta ne va greva şansa de a ne reveni pe mulţi ani de acum înainte. Iar din păcate niciuna din măsurile luate nu va avea nici un efect pozitiv, ba dimpotrivă, cel târziu la toamnă vom constata că înregistrăm derapaje majore, respectiv vom fi nevoiţi să recurgem la noi măsuri, cel mai probabil, dacă trendul se va menţine, constând în noi măriri de taxe!

Personal sunt stupefiată de atâta incompetenţă şi lipsă de viziune. Încep să cred că avem o adevărată vocaţie a autodistrugerii, sau că am ales să testăm limitele suportabilităţii unui popor în materie de incompetenţă. Rezultatul, din păcate, va fi unul singur: Vae victis!

Copyright© 2005-2017, Ascent Group. All rights reserved. Powered by: Grafit SRL