Liderul mondial în domeniul construcţiilor modulare decide creşterea investiţiilor în România

În ciuda faptului că Romania a fost lovită de criză din plin, cu preponderenţă în zona construcţiilor, în ciuda scăderilor economice despre care se mai vorbeşte încă, există totuşi o companie care, nu doar a supravieţuit crizei, dar a avut creşteri semnificative: Algeco.

De ce, cum şi până unde, ne spune Dl. Florin Ianul, Director General Algeco Romania.

- Ce a însemnat 2010 pentru ALGECO Romania?

După creşterea de 25% înregistrată in 2009, Algeco Romania raportează o creştere cu 17% a cifrei de afaceri pe 2010 comparativ cu anul trecut. 2010 a însemnat totodată diversificarea portofoliului de produse şi servicii, creşterea şi dezvoltarea organizaţiei, întărirea şi progresul echipei. mai departe»

În actualul context european, evoluţia ratei şomajului are o importanţă deosebită atât pentru investiţiile majore cât şi pentru intreprinderile mici şi mijlocii. Previziunile sunt cât se poate de sumbre: ”Cred că nu am văzut încă vârful pentru rata şomajului, acesta va fi atins undeva în 2010, în trimestrul I sau II. Nu cred că vom ajunge la o rata de 10% dar este o părere proprie”, declara economistul Băncii Mondiale, Cătălin Pauna.

Iată-ne ajunşi în trimestrul II al anului 2010 şi cu o perspectivă asupra trimestrului I al acestui an putem spune că previziunile nu sunt departe de a fi îndeplinite. Dacă în România rata şomajului pentru ultimul trimestru al anului 2009 a fost de 7,5%, în trimestrul I al anului 2010 a ajuns la 8,3% faţă de 5,6% în aceeaşi perioadă a anului trecut. mai departe»

La finele anului trecut, Comisia Europeană a autorizat un program propus de România care este valabil până la 31 decembrie 2010 şi ar urma să sprijine firmele care au probleme financiare, ca urmare a inăspririi condiţiilor de creditare din cauza crizei economice.

Ajutorul de stat poate fi acordat de către autorităţile române doar companiilor care nu se aflau în dificultate la 1 iulie 2008 sub forma de sume nerambursabile, imprumuturi în condiţii preferenţiale, subvenţii de dobândă, garanţii sau eşalonarea creanţelor deţinute de stat fără perceperea de dobânzi.

Anul 2009 cu siguranţă nu a fost cel mai bun pentru Republica Moldova, din toate punctele de vedere. A inceput cu o campanie electorală care incet, incet a degenerat intr-o adevarată criză politică, care ,din păcate, la final de an persistă. O criză politică care speram că va fi solutionată cât de curând şi care în tandem cu criza economică si financiară mondială a creat o situatie fără precedent pentru Moldova.

Şi totuşi, nimic nu poate minţi un ochi bun de investitor care ştie că o criză poate fi o pista de decolare perfectă, daca ştii cum să pavezi drumul şi să profiţi de specificul geografic al regiunii. O criză economica aduce cu sine oportunităţi de investiţii frumoase cu bani puţini, pentru că întreaga economie a devenit “mai ieftină”, dar cu aceleasi necesităţi vitale. Marii giganţi mondiali în ale afacerilor recomandă criza ca fiind mometul cel mai prielnic pentru proiecte mari. mai departe»

Mulţi antreprenori care şi-au dorit să aplice până acum la proiecte finanţate din bani europeni au fost descurajaţi de lipsa de prefinanţare. Până acum antreprenorii primeau o prefinanţare de doar 10-20% care se calcula doar din suma cofinanţată, care ajungea să fie aproximativ 50% din proiect.

De acum antreprenorii vor putea primi din start 30% din valoarea proiectelor finanţate din bani europeni. Singura problemă cu care se vor confrunta antreprenorii în continuare va fi cea legată de greutatea de a convinge băncile să le accepte credite pentru derularea proiectelor.

Companiile din România mai au să-şi recupereze de la stat aproximativ 911 miliarde euro, aproximativ 3,827 miliarde lei din rambursarile de TVA, după ce, din februarie şi până în august statul a restituit 1,69 miliarde euro (7,10 miliarde lei) potrivit datelor ANAF.

Cel mai mare vârf de plată s-a înregistrat în luna august când Executivul a restituit 1,197 miliarde lei (285 milioane euro).

Rambusarea lunară efectivă se face la trei termene fixe, respectiv: în zilele de 4, 24 si 29 ale fiecarei luni, iar datoriile restante se vor plăti în maxim 45 de zile aşa cum a declarat fostul premier Emil Boc, la sfârşitul lunii iunie.

Presedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va plăti în luna octombrie aproximativ o treime din sumele restante faţă de companii din rambursările de TVA. Aşadar, peste 2.700 de firme urmau sa isi recupereze TVA-ul de la stat luna trecuta.

Rata şomajului din Uniunea Europeana a atins o situaţie record ajungând în luna iunie 2009 la 8,9%, cel mai mare nivel din ultimii patru ani, informează Eurostat, Institutul European de Statistică.

În luna mai, rata şomajului ajungea la 8,8%, iar în zona euro la 9,3%, urmând ca în luna iunie aceasta sa crească până la valoarea record de 9,4%. In această regiune, valoarea de 9,4% reprezintă cel mai înalt nivel din ultimii zece ani.

În cifre, în luna iunie, numărul şomerilor a depăşit în UE 21,5 milioane de persoane, adică atât cât numără populaţia României.

Din acest număr, aproape 14.9 milioane de persoane fără loc de muncă erau din zona euro. Comparativ cu iunie 2008, numărul şomerilor a crescut cu 5,02 milioane în UE şi cu 3,17 milioane în zona euro. Pe ţări, cele mai mici rate ale şomajului au fost consemnate, în iunie, în Olanda (3,3%) şi Austria (4,4%), iar cele mai ridicate s-au înregistrat în Spania (18,1%), Letonia (17,2%) şi Estonia (17%). mai departe»

Odată cu publicarea datelor economice aferente trimestrului 2 al 2009 constatăm că toate ţările din Europa de Est au fost puternic lovite de criză, înregistrând scăderi ale economiei mai accentuate decât ţările din Vestul, Sudul sau Nordul Europei.

Datele economice pentru T2 2009, comparativ cu T2 2008 reflectă o scădere dramatică a economiilor ţărilor baltice (cele mai mari scăderi din Europa) pe primul loc situându-se Lituania cu o scădere a economiei de 22,6%, Letonia cu 18,2% şi Estonia cu 16,6%. Locul 4 în topul celor mai afectate economii îl ocupă chiar România cu o scădere de 8,8% urmată de Ungaria cu 7,4%, Slovacia cu 5,3%, Cehia cu 4,9% şi Bulgaria cu 4,8%.

În acelaşi trend al scăderii economiei se înscrie o altă importantă ţară din Europa de Est chiar dacă nu estemebru al Uniunii Europene şi anume Ucraina, scăderea raportată în T2 fiind de 18%. mai departe»

Din cele 12,95 miliarde euro pe care Romania le-a împrumutat de la FMI, am primit deja doar 5 miliarde, următoarea tranşă de 1,9 miliarde euro urmând sa intre în conturile noastre în data de 15 septembrie.

Însă, se pare ca respectarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional este o misiune foarte grea pentru autorităţile de la Bucureşti. Dacă în domeniul bancar o ducem relativ bine, aşa cum arata evaluarile FMI, la politica fiscal – bugetara suntem aproape corigenţi, având nevoie de reforme şi o regandire a politicilor sociale, legea pensiilor şi a salarizarii în sectorul public.

Semnând acordul cu FMI, Statul Roman s-a angajat sa ia măsuri de consolidare a finanţelor publice, prima măsura fiind reducerea treptata a deficitului bugetar prin controlul strict al cheltuielilor publice. O data cu o noua vizita a misiunii FMI în Romania şi în funcţie de concluziile trase de aceasta se va decide deblocarea sau nu a următoarei tranşe din împrumut. mai departe»

S-a mai scris o pagină în istoria Uniunii Europene o dată cu înfiinţarea primei instituţii europene cu atribuţii în ceea ce priveşte monitorizarea evoluţiilor din pieţele financiar-bancare şi semnalarea riscurilor sistemice.

Liderii europeni au decis înfiinţarea unei noi instituţii europene - Consiliul pentru Riscuri Sistemice – ca răspuns al Summitului G20 de la Londra, din 2 aprilie, când participanţii s-au pronunţat pentru o mai bună supraveghere a economiilor în general şi a pieţelor financiar-bancare în special. mai departe»