Noutăți în Codul de Procedură Fiscală

În luna iulie a fost publicată Legea 207/2015 privind noul Cod de Procedură Fiscală aplicabil de la 1 ianuarie 2016. Astfel:

O problemă mai veche de care se lovesc angajatorii care au în organizații angajați în departamentul IT este cea legată de scutirea impozitului pe venit aplicabilă unor specialiști din acest domeniu. De fapt, greul stătea în principal pe spatele angajaților din departamentul de resurse umane al companiei care se ocupau cu documentația necesară, respectiv cu angajarea acestora.

Până nu demult, scutirea de la plata impozitului de care beneficiază programatorii IT, se acorda în funcție de specializarea din diploma de absolvire. Pe lângă faptul că angajatul trebuia să fie absolventul unei facultăți acreditate cu profil IT, acesta trebuia încadrat în organigramă pe un post care să fie conform cu prevederile legale. Mai avem și condițiile impuse angajatorului, dar revenim imediat la ele.

În Monitorul Oficial din 7 iulie a fost publicată Legea 187/2015 privind aprobarea OUG 6/2015 pentru modificarea şi completarea Codului Fiscal.

În data de 2 iunie 2015 a fost publicată in Monitorul Oficial Legea 120/2015 privind investitorii individuali Business Angels, cu aplicabilitate începand cu data de 17 iulie 2015. 

 Această lege reglementează condiţiile în care persoanele fizice, denumite investitori individuali-business angels, pot beneficia de facilităţi fiscale, urmare a dobândirii de părţi sociale prin investiţii în microintreprinderi şi întreprinderi mici, societăţi care întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

La începutul anului 2015, Hotărârea de Guvern nr. 1091/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902 din 11 decembrie 2014, anunţa majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată în două etape: cu data de 1 ianuarie 2015 de la 900 lei la 975 lei, iar de la 1 iulie 2015 de la 975 lei la 1050 lei.

Astfel că, salariul minim brut pe ţară va creşte începând cu 1 iulie 2015 cu 75 lei, adică la 1050 lei pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună, ceea ce înseamnă că o oră de lucru va fi plătită cu 6,225 lei.

Începând cu luna mai a acestui an, valoarea unui tichet de masă se modifică.

Dacă până în prezent valoarea nominală a tichetului era de 9,35 lei, aceasta a crescut la 9,41 lei. Ca să putem observa ce presupune această modificare, la o lună complet lucrată de 21 de zile, un salariat primea tichete de masă în valoare totală de 196,35 lei. Acum, cu noua modificare, în aceeași ecuație, avem o valoare de 197,61 lei. Mai exact, o diferența de 1,26 lei în favoarea salariaților care primesc tichete de masă, respectiv o majorare cu 0,6% față de vechea valoare.

De menționat că, prin lege companiile nu sunt obligate să ofere salariaților tichete de masă. Acest beneficiu depinde de situația financiară a societății care angajează sau alte condiții, fie ele de natură economică sau socială. Conform unuor studii, în România, unul din doi angajați primește tichete de masă.

Legea nr. 70/2015 privind limitarea încasărilor şi plăţilor în numerar intră în vigoare la data de 09.05.2015. Aceasta reglementează operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, PFA-uri, intreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfaşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la şi către oricare dintre aceste categorii denumite entităţi. Operaţiunile mai sus menţionate se vor efectua doar prin instrumente de plată fără numerar, cu următoarele excepţii:

Crearea de provizioane pt clienţii neîncasaţi este o practică tot mai uzitată de către firmele care, în actuala conjunctură economică în care posibilităţile de finanţare au devenit tot mai greu accesibile şi costisitoare, se pune problema identificării unor soluţii alternative care să conducă la creşterea posibilităţilor de capitalizare a firmelor.

Din punct de vedere fiscal, crearea de provizioane are un efect util cuantificabil în diminuarea sarcinii fiscale la nivelul impozitului pe profitul efectiv realizat, nu doar facturat. De asemenea, se optimizează fluxurile de cash flow ale firmei.

De la începutul anului 2013 în România, pe lângă sistemul de plată al TVA la declarare, există și sistemul de plată a TVA la încasare.

Sistemul de TVA la încasare este opţional şi constă în faptul că exigibilitatea TVA se amână până la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri sau prestării de servicii, iar dreptul de deducere a TVA este amânat până la data la care TVA aferentă bunurilor sau serviciilor a fost plătită furnizorului.

Persoanele care sunt eligibile pentru aplicarea TVA -ului la încasare sunt persoanele impozabile care sunt deja înregistrate în scopuri de TVA conform art.153, care au sediul activităţii economice în România conform art 125 alin.(2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depăşit plafonul de 2.250.000 lei şi optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare.

Regulile specifice contabilității în partidă simplă se schimbă începând cu 1 Martie 2015. Ordinul MFP 170/2015 cuprinde noi dispoziții privitoare la contabilitatea în partidă simplă.

Reglementarile specifice contabilităţii în partidă simplă se aplică de către:

Au apărut recent noutăți cu privire la emiterea bonurilor fiscale, sau mai bine spus cu privire la sancțiunile aplicate pentru neeemiterea acestora.

Astfel, comercianţii care nu emit bonuri fiscale şi nu utilizează case de marcat riscă amenzi de pana la 15.000 de lei şi suspendarea activităţii între o lună şi trei luni. Mai mult decât atât, pe perioada suspendării activităţii magazinul va fi sigilat de inspectorii antifraudă, care vor afişa, de asemenea, un anunţ în acest sens. Măsura poate fi aplicată din 1 martie, după cum au anunţat recent reprezentanţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. Totodată, amenzile pentru cei care nu respectă legislaţia privind bonurile fiscale sunt de maximum 60.000 de lei. 

În data de 16.01.2015 Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a emis Ordinul cu numărul 112 prin care au fost introduse două formulare fiscale, Declaratia 098 şi Declaratia 088, cu aplicabilitate începând cu data de 02.02.2015.

Declaraţia 098 este denumită „Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”, prevazută în anexa nr. 1 la ordin, cu instrucţiuni de completare prevăzute în anexa 2, iar Declaraţia 088 este denumită „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, prevazută în anexa nr. 3.

În 30 decembrie 2014 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul 1802/2014 care abrogă Ordinul 3055/2009 şi Ordinul 2239/2011.

Prezentăm mai jos o scurtă descriere a principalelor modificări şi reglementări contabile care sunt cuprinse în acest ordin.

La început de an apare o nouă întrebare și anume, cum depunem declarația informativă (Formular 394) în anul 2015? 

Fiscul a clarificat recent regulile de raportare care fac referire la anul 2015 (şi 2016) în ce priveşte Formularul 394 prin OPANAF 4019/2014.

Potrivit art.I din Ordinul nr.2986/2013, în această declaraţie nu se cuprindeau facturile emise prin autofacturare şi nici bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate. Totodată se preciza şi faptul că prevederea referitoare la bonurile fiscale se va aplica până la data de 31.12.2014.

Prin OPANAF 4019/2014, fiscul vine însă să clarifice modalitatea de declarare a bonurilor fiscale în declaraţia informativă. Clarificarea înseamnă amânarea declarării bonurilor fiscale cu valoarea de până în 100 EUR până la data de 31.12.2016.

În concluzie:

Începutul de an vine cu o serie de modificări ale Codului Muncii. Multe din aceste prevederi nu sunt noi, sunt cunoscute și respectate deja de câțiva ani, doar că nu exista mențiunea lor clară în Cod.

Așadar, avem Legea nr. 12 din 20 ianuarie 2015, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015 care vine cu următoarele noutăți:

Absențele nemotivate și concediile fara plată nu vor constitui vechime în muncă (se modifică art.16): absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă; fac excepție de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condițiile art. 155 și 156 din Codul Muncii.

Luna ianuarie a noului an debutează cu noutăţi privind salariul minim brut pe economie.

Începând cu 1 ianuarie 2015, conform Hotărârii de Guvern nr. 1091/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902 din 11 decembrie 2014, salariul minim brut pe economie va creşte din nou, majorându-se de la 900 lei cât este în prezent, la 975 lei pe lună. Aşadar, ca să exemplificăm, angajaţii încadrați cu salariul minim pe economie vor primi în mână în loc de 670 de lei (net aferent brutului de 900), suma de 724 de lei, adica cu aproximativ 54 de lei în plus (suma efectivă depinde și de deducerile personale ale angajatului, persoane în întreţinere, etc.).

Contribuţiile sociale datorate de angajator, vor creşte cu aproximativ 91 de lei. Dacă la un salariu de 900 lei brut, costul total al companiei era de 1108 lei, la noul salariu costul total al companiei va fi de 1199 lei.

Angajatorii au obligaţia să întocmească acte adiţionale salariaţilor cu normă întreagă şi cu salarii inferioare sumei de 975 lei şi să raporteze această modificare în Revisal, iar respectiva operaţiune trebuie să fie realizată în maxim 20 de zile lucrătoare, adică până pe data de 30 ianuarie 2015, inclusiv.

De asemenea, dacă există angajaţi cu fracţiune de normă şi cu salariul brut raportat la durata timpului de muncă, obligativitatea raportării în Revisal şi a elaborării de acte adiţionale se va aplica şi acestora. În cazul în care această obligaţie a raportării în Revisal nu va fi nerespectată, firmele riscă amenzi usturătoare din partea inspectorilor de muncă, conform Hotărârii de Guvern nr. 500/2011, Art. 9, Alin. (1) şi Alin. (2), Lit. b).

Pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, stabilirea unui salariu de bază sub nivelul celui de 975 lei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.

Pe final de an primim și o veste bună de la Ministerul Finanțelor. Guvernul a aprobat zilele trecute, la propunerea MFP, o Ordonanţă de Urgenţă care modifică Legea contabilităţii în scopul reducerii sarcinilor administrative ale firmelor.

Practic, operatorii economici din România care se vor încadra în categoria microintreprinderilor, potrivit normelor europene (nu este vorba despre microintreprinderi în accepțiunea legislației românești ci a celei europene!), vor beneficia de sistemul european de raportare financiara simplificat specific microintreprinderilor.

Introducerea în legislaţia naţională a unui regim distinct pentru microintreprinderi este opţională pentru statele membre UE. România optează pentru introducerea acestui regim în scopul de a simplifica și a reduce cheltuielile administrative pentru microintreprinderi.

O decizie relativ recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că autorităţile publice greșesc în aplicarea legii în momentul în care calculează accesorii la debitul principal, dând astfel naștere unei practici judiciare care sper să fie îmbrățișată de cât mai multe instanțe de judecată.

Astfel, speța în cauză se referă la dreptul autorității publice (respectiv Casa de Asigurări de Sănătate) de a calcula accesorii (penalități și majorări de întârziere) la debitul principal, reprezentând contribuția obligatorie la FNUASS, în situația în care cuantumul contribuției este calculat retroactiv, în baza unor verificări privind veniturile obținute de contribuabil în anii anteriori efectuării verificărilor.

Pentru determinarea optimă a costului de conversie a producţiei, societăţile comerciale ar trebui să se ghideze dupa standardul IAS 2, deoarece în OMFP 3055 nu sunt exemplificate metodele de calcul ale costurilor aferente producţiei.

Conform IAS 2,  costurile de conversie se calculează după cum urmează:

• Costurile de conversie a stocurilor includ costurile direct legate de unităţile produse, cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematică a regiei fixe şi variabile de producţie, generată de transformarea materialelor în produse finite. 

Regia fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor.

Conform unor prevderi legale de dată recentă, beneficiarii concediului pentru creșterea şi îngrijirea copilului pot realiza venituri fără ca indemnizația să le fie suspendată.

Astfel, OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a fost recent modificată prin Legea nr. 126/2014, lege care modifică cu titlu de excepție reglementările de bază, mai exact prezintă situațiile în care plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă. De asemenea, aceeași lege stabileşte şi unele măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

Legea nr. 126/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 700/2014 şi a intrat în vigoare din data de 27 septembrie 2014.

Conform noii modificări, plata indemnizaţiei pentru creşterea și îngrijirea copilului nu se suspendă în următoarele situaţii:

Obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer revine tuturor societăţilor comerciale rezidente în România care desfăşoară tranzacţii cu persoanele afiliate. Altfel spus, companiile care fac parte dintr-un grup şi desfăşoară tranzacţii cu alte societăţi membre ale grupului sunt obligate să întocmească dosarul preţurilor de transfer. Elementele pe care trebuie să le conţină dosarul preţurilor de transfer sunt reglementate in Ordinul 222/2008.

La nivel local, dosarul preţurilor de transfer transpune într-o formă mai largă codul de conduită al Uniunii Europene privind documentaţia preţurilor de transfer şi cuprinde două mari capitole:

Începutul toamnei vine cu noi schimbări legislative, de data asta cu impact pozitiv. În Monitorul Oficial nr. 687 din 19 septembrie 2014 a fost publicată Legea nr. 123 din 19 septembrie 2014 pentru modificarea Legii nr. 571 din 2003 privind Codul Fiscal.

Conform noii modificări, ce se va aplica începând cu veniturile lunii octombrie, noile cote CAS vor fi:

Remarcăm în ultima perioadă o explozie de metode de comunicare prin care se face publicitatea. Peste tot, mediul cotidian este “bombardat” cu tot felul de informaţii, pornind de la flyere şi pliante distribuite pe stradă, la ieşirea de la metrou sau în centrele comerciale până la e-mailuri şi SMS-uri.

De multe ori rămâi surprins când primeşti SMS-uri de la diferite companii cu ofertele acestora, produse sau servicii nou lansate, deşi nu ai avut niciodată contact cu respectivele companii sau nici măcar nu ai auzit de acestea. Seamănă puţin cu încălcarea dreptului la păstrarea datelor cu caracter personal, în fond, pentru că și numărul de telefon este o informaţie confidenţială. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu adresa de e-mail.

Astfel, publicitatea intensivă s-a transformat tot mai mult într-o metodă de comunicare neprietenoasă ce denotă un stil dezagreat de public.

Ce trebuie sa ştim?

Începând cu 15 iulie 2014 şi până în 31 martie 2019, anumite categorii de transportatori îşi pot recupera o parte din banii cheltuiţi pentru acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru la motorină, şi anume 40 de euro la 1.000 de litri.

Care sunt aceste categorii de transportatori?

Transportatorii rutieri de mărfuri cu autovehicule cu greutatea maximă autorizată de peste 7,5 tone şi transportul de călători, exclusiv transportul public de călători, cu autovehicule de peste opt locuri, care sunt licenţiaţi în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene.

Care sunt condiţiile pe care aceşti transportatori trebuie să le îndeplinească?

Deşi reglementat de ceva timp în Codul fiscal, conceptul de grup fiscal a fost clarificat abia dupa ce Procedura de implementare şi de administrare a grupului fiscal unic a fost aprobată prin Ordinul ANAF nr. 607/2013.

Definit în Cod Fiscal la art.127, este considerat grup fiscal unic un grup de persoane juridice, independente din punct de vedere juridic, dar în relaţii strânse din punct de vedere financiar, economic.

Ca să poate fi tratat ca un grup fiscal, acest grup de societăţi trebuie să îndeplinească anumite condiţii: