Eşalonarea plăţilor, un avantaj pentru contribuabili

Dificultăţile financiare datorate crizei economice din România au determinat reintroducerea unei măsuri de ajutor, şi anume eşalonarea plăţilor pentru a asigura o mai bună încasare a arieratelor fiscale de către stat, publicată în Monitorul Oficial, OUG 29/2011.

De această eşalonare a plăţilor beneficiază contribuabilii persone juridice şi persoane fizice.

Eşalonarea la plată se acordă pentru toate obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, dacă se îndeplinesc anumite condiții:

Ca o gură de aer proaspăt dinspre ANAF vine OUG 40/18.06.2014 publicată în Monitorul Oficial Nr.455/23.06.2014.

Această ordonanţă presupune îmbunătăţirea transferului de informaţii dintre contribuabili, ANAF si Ministerul Finanţelor prin extinderea comunicării electronice.

Astfel, conform Articolului 44, actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă ori de câte ori contribuabilul a optat pentru această modalitate de emitere şi de comunicare.

Luna lui Cuptor debutează cu veşti bune pentru angajaţii plătiţi cu salariul minim pe economie: salariul lor brut va crește cu 50 de lei.

Salariul minim brut pe economie va creşte din nou, de la 1 iulie 2014, conform Hotărârii de Guvern nr. 871/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, majorându-se de la 850 lei, cât este în prezent, la 900 lei pe lună.

Asta înseamnă de fapt că angajaţii vor primi în mână în loc de 636 de lei (net aferent brutului de 850), suma de 670 de lei, adica cu aproximativ 34 de lei în plus în mână (suma efectivă depinde și de deducerile personale ale angajatului, persoane în întreţinere, etc.).

În Monitorul Oficial al României, nr.308/25.04.2014, a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.19/2014, conform căreia profitul investit in echipamente tehnologice (mașini, utilaje, instalații de lucru) este scutit de impozitare.

Despre ce este vorba?

Prevederile ordonantei 19/2014 intra in vigoare incepand cu data de 1 iulie 2014, iar prevederea se aplică pentru echipamentele tehnologice produse sau achiziționate după data de 1 iulie 2014 și puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

Profitul investit reprezinta soldul contului profit si pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, în anul punerii în funcțiune al echipamentului tehnologic respectiv. Scutirea de impozit aferentă investițiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

Vă era “dor” de un nou impozit? – Impozitul pe construcții speciale are scadența pe 26 mai

Conform OUG 102/2013, de la 1 ianuarie 2014 a apărut un nou impozit care se plătește de atât de către persoanele juridice române și străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, precum şi de cele cu sediul social în România.

Cât se platește și care este modalitatea de calcul?

Impozitul pe construcții speciale se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (valoarea de inventar), evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor menționate la art 296.34 din Codul Fiscal din care se scade:

Conform HG nr. 166/2003, studenții beneficiază de o serie de facilități în momentul în care decid să deschidă o afacere proprie. Dar, pentru a beneficia de aceste avantaje, trebuie să aducem în discuție condițiile ce trebuie îndeplinite de studentul care înființează o firmă. Așdar, pentru a avea acces la facilități în primul rând e obligatoriu ca:

În 2014 au fost publicate două acte normative prin care se aduc noutăți cu privire la impozitarea profitului. Este vorba despre HG 77/05.02.2014, respectiv despre OUG 19/23.04.2014.

Cele două acte normative aduc în principal modificări în ceea ce privește veniturile neimpozabile, chetuielile deductibile, respectiv impozitarea profitului reinvestit. Iată care sunt cele mai importante noutăți:

1. VENITURI NEIMPOZABILE

Sunt considerate venituri neimpozabile dividendele plătite de o persoană juridică română (sau plătite de o persoană juridică nerezidentă plătitoare de impozit pe profit cu care România are încheiată o Convenție de evitare a dublei impuneri) unei persoane juridice române, care deține la persoana juridică română (sau la persoana juridică nerezidentă), la data înregistrării dividendelor, minim 10% din capitalul social al persoanei care distribuie dividendele (cotă deținută pe o perioada neîntreruptă de minim 1 an);

Întrucât recuperarea creanţelor este în continuare o situaţie de actualitate, voi aborda în acest articol procedura de executare silită a debitorilor.

Din experienţa practica pot spune că mai mult de 50% din cererile de chemare în judecată având ca obiect pretenţii se finalizează cu pronunţarea unei hotărâri în favoarea creditorilor. Procentul litigiilor care se sting pe cale amiabilă, prin achitarea debitului în timpul procesului sau prin semnarea unor eşalonări de plată de catre părţi este mic, astfel incât, după obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive, suntem nevoiţi să apelăm la forţa de constrâgere a statului, prin organele sale de specialitate, pentru a ne încasa sumele de bani restante.

Procedura de executare silită este reglementata de noul cod civil. Un prim aspect care trebuie retinut este acela că, pentru a proceda la executarea silită avem nevoie de un titlu executoriu.

În ultima vreme am primit multe întrebări de la diferiţi angajatori, referitoare la subvenţia pe care o pot primi de la stat dacă angajează anumite categorii de persoane.

Conform Legii nr. 250 din 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr. 116 din 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, angajatorii pot beneficia de anumite stimulente financiare (sub forma subvenţiilor şi facilităţilor din partea statului) dacă angajează în muncă:

Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 151/2014 din 28 februarie 2014.

Ordonanţa este destul de vastă şi modifică în principal următoarele acte normative:

Modificări la Codul Fiscal

În cazul impunerii veniturilor nerezidenţilor, dacă iniţial se aplică prevederile Codului Fiscal iar ulterior impunerii se prezintă certificatul de rezidenţă fiscală, se poate aplica impozitarea în cel mai favorabil mod, dacă în certificat se prezintă postfactum că societatea a fost rezidentă în perioada anterioară în statul respectiv (statul cu impozitarea mai favorabilă). Procedura este posibilă în cadrul termenului de prescriere.

Mare parte a modificărilor aduse la TVA sunt adresate serviciilor electronice şi de comunicaţii, prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană.

Începând cu 1 ianuarie 2014, asa cum ne-am obișnuit deja la fiecare început de an, Codul Fiscal a fost supus unor noi modificari legislative. Astfel, art. 11, alineatele (11) – (14), „Prevederile speciale pentru aplicarea Codului fiscal”, au făcut obiectul unor astfel de modificări, în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 102/2013.

În aliniatele menționate mai sus se face referire la contribuabilii – persoane impozabile stabilite in Romania – declarați inactivi sau cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de tva, dar care continuă să desfăşoare activităţi economice în perioada de inactivitate.

Ce înseamnă defapt un contribuabil inactiv?

Conform art. 781 din Codul de procedură fiscală, contribuabilii se declară inactivi dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

Legea nr. 250/2013 pentru modificarea şi completarea legii şomajului (Legea 76/2002) a adus începând cu luna octombrie 2013 noutăţi legislative în beneficiul persoanelor înscrise în sistemul asigurărilor pentru şomaj.

Statul a decis să acorde şomerilor aşa numitele prime de mobilitate, adică prima de încadrare şi prima de instalare.

Începând cu data de 01 ianuarie 2014 a intrat în vigoare un nou impozit, impozitul pe construcţiile speciale conform noilor reglementări ale Codului fiscal.

Impozitul pe construcţiile speciale se datorează de către:

• persoanele fizice române;
• persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
• persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Fac excepţie:

• instituţiile naţionale de cercetare- dezvoltare;
• instituţiile publice;
• asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.

Impozitul pe construcţii se datorează către bugetul de stat pentru acele construcţii la care nu se plăteşte deja impozit la bugetul local conform art. 296^33 – 296^36 din Codul fiscal.

În sfârșit vești mai bune pentru contribuabili dinspre Administrația Financiară!

În 28 februarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial (Partea I, nr. 151) OUG nr. 8/2014, care a modificat prevederile referitoare la poprire cuprinse în Codul de procedură fiscală. Ordonanța a intrat în vigoare la aceeaşi dată.

Care este noutatea?

Iată cea mai imporantă prevedere pentru contribuabili cuprinsă în OUG nr. 8/2014: „Pentru stingerea creantelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriți prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicându-se în mod corespunzator. În acest caz, prin excepție de la art. 145 alin. (1), poprirea nu poate fi înființata înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicării somației„.

Cum se derulau lucrurile până acum?

Operaţiunea de compensare reciprocă de datorii şi creanţe în valută nu este reglementată în mod expres prin Regulamentul valutar al BNR. Tocmai de aceea nu se regăsesc nici formulare speciale de compensare aşa cum sunt cele utilizate între parteneri stabiliţi pe teritoriul României.



De asemenea, prin legislaţia bancară nu este reglementată nici procedura de compensare între o persoană juridică rezidentă şi o persoană juridică nerezidentă.

Acceptul compensării datoriilor reciproce între o persoană juridică rezidentă şi partenerul extern se poate dovedi atât în baza unei clauze stipulate în contractul încheiat cu partenerul extern, cât şi pe baza unei corespondenţe sub orice formă (format hârtie, electronic, prin e-mail, fax, etc.) între cei doi parteneri de afaceri din care să rezulte valoarea creanţelor şi datoriilor. Din această corespondenţă în formă scrisă trebuie să rezulte în mod detaliat:

Fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar şi echivalente de numerar şi dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi, informaţiile privind trezoreria sunt disponibile în bilanţul contabil.

De asemenea, aceste informaţii sporesc gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi, deoarece elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente.

Societatea prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar.

Una dintre cele mai importante proceduri care se fac cu ocazia închiderii anului, pentru o societate care are activitate, este inventarierea patrimoniului. Un punct important în efectuarea inventarierii patrimoniului o reprezintă inventarierea creanțelor și datoriilor față de clienți/ furnziori care trebuiesc verificate şi confirmate pe baza „Extrasului de cont“ sau prin orice altă modalitate.

La scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entitățile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora.

Termenele de prescripție ale datoriilor diferă în funcție de calitatea pe care o are creditorul. Atunci când este vorba de stat, datoriile se prescriu în termen de 5 ani, în timp ce, în cazul oricăror alte datorii, termenul de prescripție este de 3 ani.

Concurența este considerată neloială atunci când activitatea comerciantului se realizează prin folosirea de procedee nelegale, contrare uzanțelor comerciale.

Procedeele care caracterizează concurența neloială sunt numeroase. Acestea, fie acte, fie fapte contrare legii și practicilor cinstite, pot fi grupate în infracțiuni, contravenții și/sau delicte civile.

La 1 ianuarie 2014 au intrat în vigoare modificările aduse Codului Fiscal prin OUG nr. 102/2013, modificări ce schimbă dinnou condiţiile de încadrare a firmelor în categoria microîntreprinderilor.

Astfel, potrivit Ordonanței mai sus menționate, din 2014 firmele care realizează venituri din consultanţă si management vor fi încadrate în categoria microîntreprinderilor (adică vor plati impozit pe venitul microîntreprinderilor de 3%) doar cu condiţia ca aceste venituri să nu depășească 20% din veniturile totale.

În cazul în care o microîntreprindere va realiza venituri din consultanţă peste acest prag, aceasta își va pierde statutul de microîntreprindere și va trece la impozitarea pe profit (16%).

Ca urmare a modificărilor introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 102/2013, firmele trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii pentru a avea statutul de microîntreprinderi:

În contextul economic actual, când firmele se confruntă cu lipsa lichidităților bănești sau cu posibilitatea de a încasa cu întarziere sau doar parțial creanțele de la partenerii contractuali, „procedura cu privire la cererile de valoare redusă” – instituită de Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată, cu completările ulterioare) vine în ajutorul agenților economici oferindu-le posibilitatea de a urma o procedură relativ simplă și de scurtă durată, care se va finaliza cu obținerea unei hotărâri judecătorești împotriva propriilor debitori.

Această procedură este o alternativă la procedura de drept comun, optarea pentru una dintre cele două proceduri fiind la latitudinea creditorului.

Important de știut despre această procedură este că:

2014 nu vine deocamdată cu noutăţi în ceea ce priveşte cotele contribuţiilor sociale, la debutul anului acestea păstrând aceeaşi valoare ca în 2013, potrivit bugetului asigurărilor sociale aprobat prin Legea nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 776 din 12 decembrie 2013.

Astfel, cotele de contribuţie de asigurări sociale pentru 2014 vor fi următoarele:

La începutul lui 2013 a fost introdus în România sistemul de plată al TVA la încasare, un sistem care a născut multiple controverse și care, deși se baza pe o filizofie fiscală sănătoasă a fost implementat cu multiple lacune.

Anul 2014 vine însă vești bune. Potrivit OG 111/2013 a fost instituita opțiunea privind aplicarea sistemului TVA la incasare pentru persoanele impozabile a căror cifra de afaceri nu a depășit 2.250.000 lei în anul calendaristic precedent. Cu alte cuvinte, sistemul TVA la incasare nu mai este obligatoriu, ci devine opțional, lăsând la latitudinea contribuabililor eligibili să decidă dacă aplică sau nu sistemul, în funcție de particularitățile economice ale fiecăruia.

Astfel, persoanele impozabile care la data de 1 ianuarie 2014 aplică deja sistemul TVA la incasare vor proceda astfel:

Începutul anului 2014 aduce o serie de modificări legislative în domeniul fiscal. Marea majoritate au fost anunţate spre finele anului trecut, astfel că puţini sunt cei care cunosc aceste schimbări şi faptul că ele intră în vigoare începând cu luna ianuarie 2014.

Dintre aceste modificări, le enumerăm mai jos pe cele cu impact în domeniul muncii și protecției sociale:

Discriminarea este un subiect despre care se vorbeşte prin toate mediile de informare. Ea poate fi de mai multe tipuri: de sex, religie, etnie, nationalitate, etc.

De asemenea, în practica curentă există cazuri de discriminări privind înălţimea candidaţilor care participă la anumite examene de admitere, refuzul acordării împrumutului bancar persoanelor cu dizabilităţi sau neacordarea unor sporuri anumitor categorii profesionale.

O altă discriminare, destul de întâlnită în rândul angajaţilor companiilor, este aceea care o priveşte direct pe salariata care şi-a reluat contractul de muncă după întoarcerea din concediul pentru creşterea copilului şi anume nealocarea de sarcini de serviciu si concedierea acesteia în termenul de 6 luni de la reluarea activităţii.

Sfârșitul de an aduce o modificare interesantă în legislația cu privire la acordarea tichetelor de masă.

În Monitorul Oficial nr. 701 din 15 noiembrie 2013, a fost publicată Legea nr. 291/13.11.2013, pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Conform ultimelor modificări, angajatorii vor putea putea acorda salariaţilor, din februarie 2014, tichete de masă în format electronic, sub forma unor carduri.

Tichetele de masă în format electronic vor putea fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a tichetelor de masă acordate de către angajator şi vor putea fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.