Etică și profit

Se poate ca omul de afaceri să se comporte fără a comite păcate? Corelația dintre etică și afaceri suscită interes în societatea românească strict prin prisma arestărilor de răsunet și a vizitelor la DNA a multor nume cunoscute.

Corelația între etică și profit joacă însă un rol principal în evaluarea legitimității morale a activităților economice. O întâlnim atât în doctrina creștină cât și în cultura organizațională a unei companii.

Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 151/2014 din 28 februarie 2014.

Ordonanţa este destul de vastă şi modifică în principal următoarele acte normative:

Modificări la Codul Fiscal

În cazul impunerii veniturilor nerezidenţilor, dacă iniţial se aplică prevederile Codului Fiscal iar ulterior impunerii se prezintă certificatul de rezidenţă fiscală, se poate aplica impozitarea în cel mai favorabil mod, dacă în certificat se prezintă postfactum că societatea a fost rezidentă în perioada anterioară în statul respectiv (statul cu impozitarea mai favorabilă). Procedura este posibilă în cadrul termenului de prescriere.

Mare parte a modificărilor aduse la TVA sunt adresate serviciilor electronice şi de comunicaţii, prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană.

Începând cu 1 ianuarie 2014, asa cum ne-am obișnuit deja la fiecare început de an, Codul Fiscal a fost supus unor noi modificari legislative. Astfel, art. 11, alineatele (11) – (14), „Prevederile speciale pentru aplicarea Codului fiscal”, au făcut obiectul unor astfel de modificări, în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 102/2013.

În aliniatele menționate mai sus se face referire la contribuabilii – persoane impozabile stabilite in Romania – declarați inactivi sau cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de tva, dar care continuă să desfăşoare activităţi economice în perioada de inactivitate.

Ce înseamnă defapt un contribuabil inactiv?

Conform art. 781 din Codul de procedură fiscală, contribuabilii se declară inactivi dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

Legea nr. 250/2013 pentru modificarea şi completarea legii şomajului (Legea 76/2002) a adus începând cu luna octombrie 2013 noutăţi legislative în beneficiul persoanelor înscrise în sistemul asigurărilor pentru şomaj.

Statul a decis să acorde şomerilor aşa numitele prime de mobilitate, adică prima de încadrare şi prima de instalare.

Începând cu data de 01 ianuarie 2014 a intrat în vigoare un nou impozit, impozitul pe construcţiile speciale conform noilor reglementări ale Codului fiscal.

Impozitul pe construcţiile speciale se datorează de către:

• persoanele fizice române;
• persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
• persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Fac excepţie:

• instituţiile naţionale de cercetare- dezvoltare;
• instituţiile publice;
• asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.

Impozitul pe construcţii se datorează către bugetul de stat pentru acele construcţii la care nu se plăteşte deja impozit la bugetul local conform art. 296^33 – 296^36 din Codul fiscal.

În sfârșit vești mai bune pentru contribuabili dinspre Administrația Financiară!

În 28 februarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial (Partea I, nr. 151) OUG nr. 8/2014, care a modificat prevederile referitoare la poprire cuprinse în Codul de procedură fiscală. Ordonanța a intrat în vigoare la aceeaşi dată.

Care este noutatea?

Iată cea mai imporantă prevedere pentru contribuabili cuprinsă în OUG nr. 8/2014: „Pentru stingerea creantelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriți prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicându-se în mod corespunzator. În acest caz, prin excepție de la art. 145 alin. (1), poprirea nu poate fi înființata înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicării somației„.

Cum se derulau lucrurile până acum?

În profesia pe care o am sunt liantul dintre două lumi, care deși ar trebui să funcționeze împreună, sprijinindu-se reciproc, există paralel. Aceste “lumi” sunt cei doi parteneri ai mei: contribuabilul și statul prin reprezentanții săi, funcționarii publici. Ultimilor din enumerare le adresez exclusiv aceste rânduri.

Dragă funcționarule,
După 10 ani de relație (aș vrea să pot spune, dar nu pot), așadar, după 10 ani în care am sperat că vom putea dezvolta o relație, am decis că nu ești încă pregătit sau suficient de dezvoltat să fii partener într-o relație și nici nu vei fi vreodată!

Operaţiunea de compensare reciprocă de datorii şi creanţe în valută nu este reglementată în mod expres prin Regulamentul valutar al BNR. Tocmai de aceea nu se regăsesc nici formulare speciale de compensare aşa cum sunt cele utilizate între parteneri stabiliţi pe teritoriul României.



De asemenea, prin legislaţia bancară nu este reglementată nici procedura de compensare între o persoană juridică rezidentă şi o persoană juridică nerezidentă.

Acceptul compensării datoriilor reciproce între o persoană juridică rezidentă şi partenerul extern se poate dovedi atât în baza unei clauze stipulate în contractul încheiat cu partenerul extern, cât şi pe baza unei corespondenţe sub orice formă (format hârtie, electronic, prin e-mail, fax, etc.) între cei doi parteneri de afaceri din care să rezulte valoarea creanţelor şi datoriilor. Din această corespondenţă în formă scrisă trebuie să rezulte în mod detaliat:

Fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar şi echivalente de numerar şi dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi, informaţiile privind trezoreria sunt disponibile în bilanţul contabil.

De asemenea, aceste informaţii sporesc gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi, deoarece elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente.

Societatea prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar.

Trăim într-un mediu de business tot mai activ, un mediu în care concurenţa ştie tot ce faci, tu ştii tot ce face concurenţa, un mediu în care clienţii devin tot mai atenţi în alegerea furnizorului, devin tot mai pretenţioşi, aşteptările lor sunt tot mai mari. Am ajuns să preţuim tot mai mult fiecare client pe care îl câştigăm şi facem tot ce ne stă în putinţă să îl păstrăm. În fiecare zi ne luptăm să fim mai buni decât concurenţa, să fim mai prezenţi la clienţi şi să ne facem clienţii cât mai fericiţi.

Competiţia este constructivă şi este unul dintre elementele ce stau la baza evoluţiei noastre ca piaţă şi societate. Competiţia a dus la dezvoltarea serviciilor şi a produselor pe care acum le folosim şi le găsim ca fiind indispensabile în zilele noastre.

Însă ce se întâmplă atunci când cererile clienţilor noştri sunt peste nivelul nostru de expertiză sau nu sunt corelate cu realitatea? Cu toţii cred că ne-am lovit de astfel de situaţii.

Una dintre cele mai importante proceduri care se fac cu ocazia închiderii anului, pentru o societate care are activitate, este inventarierea patrimoniului. Un punct important în efectuarea inventarierii patrimoniului o reprezintă inventarierea creanțelor și datoriilor față de clienți/ furnziori care trebuiesc verificate şi confirmate pe baza „Extrasului de cont“ sau prin orice altă modalitate.

La scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entitățile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora.

Termenele de prescripție ale datoriilor diferă în funcție de calitatea pe care o are creditorul. Atunci când este vorba de stat, datoriile se prescriu în termen de 5 ani, în timp ce, în cazul oricăror alte datorii, termenul de prescripție este de 3 ani.

Concurența este considerată neloială atunci când activitatea comerciantului se realizează prin folosirea de procedee nelegale, contrare uzanțelor comerciale.

Procedeele care caracterizează concurența neloială sunt numeroase. Acestea, fie acte, fie fapte contrare legii și practicilor cinstite, pot fi grupate în infracțiuni, contravenții și/sau delicte civile.

Conducerea oamenilor impune o abilitate aparte de a reuşi să te armonizezi cu ei. Vorbim despre un întreg proces, cu multe etape şi care uneori pare să nu aibă nici început şi nici sfârşit. Am întâlnit lideri înnăscuţi, lideri care s-au format de-a lungul anilor, dar şi lideri care s-au pierdut în organizaţii construite defectuos.

Cât poate fi de greu? Ce trebuie să facem? Cum şi când? Actul de leadership nu e doar un act de conducere. Vorbim despre un proces continuu, subtil şi plin de experienţe. Un lider va fi urmat şi, în unele cazuri, mai puţin ascultat. Am învăţat că puterea exemplului e cea care dă tonul, care creează misiunea oamenilor din echipă. Am învăţat să îmi aduc contribuţia.

După semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, România devenea membră cu drepturi depline începând cu 1 ianuarie 2007. Cu toate astea, din 2007 și până în 2011 Tratatul de Aderarare prevedea că muncitorii din țara noastră nu vor avea acces liber pe piața forței de muncă a țărilor UE, pe motiv că “valul” de muncitori români ar afecta piața locală a muncii. Mai mult, folosind prerogativa care le era permisă, unele țări precum Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania (numai pentru români), Franţa, Malta şi, desigur, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, au prelungit interdicția până la sfârșitul lui 2013. Astfel, circulația cu adevarat liberă a lucrătorilor din România și Bulgaria, în statele comunitare, are loc cu începutul anului 2014.

La 1 ianuarie 2014 au intrat în vigoare modificările aduse Codului Fiscal prin OUG nr. 102/2013, modificări ce schimbă dinnou condiţiile de încadrare a firmelor în categoria microîntreprinderilor.

Astfel, potrivit Ordonanței mai sus menționate, din 2014 firmele care realizează venituri din consultanţă si management vor fi încadrate în categoria microîntreprinderilor (adică vor plati impozit pe venitul microîntreprinderilor de 3%) doar cu condiţia ca aceste venituri să nu depășească 20% din veniturile totale.

În cazul în care o microîntreprindere va realiza venituri din consultanţă peste acest prag, aceasta își va pierde statutul de microîntreprindere și va trece la impozitarea pe profit (16%).

Ca urmare a modificărilor introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 102/2013, firmele trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii pentru a avea statutul de microîntreprinderi:

În contextul economic actual, când firmele se confruntă cu lipsa lichidităților bănești sau cu posibilitatea de a încasa cu întarziere sau doar parțial creanțele de la partenerii contractuali, „procedura cu privire la cererile de valoare redusă” – instituită de Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată, cu completările ulterioare) vine în ajutorul agenților economici oferindu-le posibilitatea de a urma o procedură relativ simplă și de scurtă durată, care se va finaliza cu obținerea unei hotărâri judecătorești împotriva propriilor debitori.

Această procedură este o alternativă la procedura de drept comun, optarea pentru una dintre cele două proceduri fiind la latitudinea creditorului.

Important de știut despre această procedură este că:

2014 nu vine deocamdată cu noutăţi în ceea ce priveşte cotele contribuţiilor sociale, la debutul anului acestea păstrând aceeaşi valoare ca în 2013, potrivit bugetului asigurărilor sociale aprobat prin Legea nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 776 din 12 decembrie 2013.

Astfel, cotele de contribuţie de asigurări sociale pentru 2014 vor fi următoarele:

La începutul lui 2013 a fost introdus în România sistemul de plată al TVA la încasare, un sistem care a născut multiple controverse și care, deși se baza pe o filizofie fiscală sănătoasă a fost implementat cu multiple lacune.

Anul 2014 vine însă vești bune. Potrivit OG 111/2013 a fost instituita opțiunea privind aplicarea sistemului TVA la incasare pentru persoanele impozabile a căror cifra de afaceri nu a depășit 2.250.000 lei în anul calendaristic precedent. Cu alte cuvinte, sistemul TVA la incasare nu mai este obligatoriu, ci devine opțional, lăsând la latitudinea contribuabililor eligibili să decidă dacă aplică sau nu sistemul, în funcție de particularitățile economice ale fiecăruia.

Astfel, persoanele impozabile care la data de 1 ianuarie 2014 aplică deja sistemul TVA la incasare vor proceda astfel:

Ascent Group și-a continuat, așa cum era planificat, planurile de extindere și în luna decembrie 2013 a deschis porțile unui nou birou, în unul din cele mai importante orașe ale României, la Brașov.

Motivele care au stat la baza acestei decizii sunt proiectele deja în curs pe care grupul le derulează în Brașov, dar și potențialul de afaceri al zonei centrale a României.

Biroul Ascent Group din Brașov oferă clienţilor toată tipologia de servicii din portofoliul grupului Ascent, dar în acelaşi timp și-a propus să devină un catalizator pentru intensificarea relaţiilor de afaceri dintre zona centrală a României şi celelalte ţări din regiune. Nu în ultimul rând, alături de biroul deschis în 2011 la Sibiu, noul birou Ascent Group din Brașov îşi propune să ofere suport tuturor investitorilor străini care intenţionează să demareze o afacere în Transilvania.

Începutul anului 2014 aduce o serie de modificări legislative în domeniul fiscal. Marea majoritate au fost anunţate spre finele anului trecut, astfel că puţini sunt cei care cunosc aceste schimbări şi faptul că ele intră în vigoare începând cu luna ianuarie 2014.

Dintre aceste modificări, le enumerăm mai jos pe cele cu impact în domeniul muncii și protecției sociale:

Discriminarea este un subiect despre care se vorbeşte prin toate mediile de informare. Ea poate fi de mai multe tipuri: de sex, religie, etnie, nationalitate, etc.

De asemenea, în practica curentă există cazuri de discriminări privind înălţimea candidaţilor care participă la anumite examene de admitere, refuzul acordării împrumutului bancar persoanelor cu dizabilităţi sau neacordarea unor sporuri anumitor categorii profesionale.

O altă discriminare, destul de întâlnită în rândul angajaţilor companiilor, este aceea care o priveşte direct pe salariata care şi-a reluat contractul de muncă după întoarcerea din concediul pentru creşterea copilului şi anume nealocarea de sarcini de serviciu si concedierea acesteia în termenul de 6 luni de la reluarea activităţii.

Sfârșitul de an aduce o modificare interesantă în legislația cu privire la acordarea tichetelor de masă.

În Monitorul Oficial nr. 701 din 15 noiembrie 2013, a fost publicată Legea nr. 291/13.11.2013, pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Conform ultimelor modificări, angajatorii vor putea putea acorda salariaţilor, din februarie 2014, tichete de masă în format electronic, sub forma unor carduri.

Tichetele de masă în format electronic vor putea fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a tichetelor de masă acordate de către angajator şi vor putea fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.

Deși în 2013 au fost deja operate câteva modificări la Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), în luna noiembrie apare un nou act normativ, Ordinul comun al Ministerului Muncii şi al Instititului Naţional de Statistică nr. 2176/931/2013, prin care sunt adăugate noi ocupații, respectiv eliminate câteva din vechile ocupații.

Astfel, Clasificarea ocupaţiilor din România se modifică pentru a doua oară în acest an. Modificările au fost publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 692, din 13 noiembrie 2013.

Conform Ordinului, au fost adăugate 44 de noi ocupaţii:

Anul 2014 va veni cu o veste bună, în special pentru familiile cu venituri mici, nivelul lunar al venitului minim garantat urmând a fi majorat începînd cu data de 1 ianuarie 2014 cu 0,012 ISR.

Dat fiind faptul că ISR, indicatorul social de referinţă, are o valoare de 500 lei, venitul va creşte faţă de nivelul actual de 135,5 lei, stabilit la data de 1 iulie 2013, cu 4.42%, ajungând la suma 141,5 lei pentru o persoană singură.

Totodată, începând cu data de 1 ianuarie 2014, nivelul venitului minim garantat pentru familii, prevăzut de Legea 416/2001 actualizată, va fi de:

O serie de angajaţi din domeniul IT beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venit, măsura fiind prevăzută în Ordinul MFP nr. 748/2004. Este vorba despre angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), precum şi angajaţii persoanelor juridice române de drept public care beneficiază de scutirea de impozit pe venit, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (4) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Mai exact, angajaţii care au absolvit o facultate la una din următoarele specializări: automatică, calculatoare, electronică, matematică, informatică şi cibernetică, sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit.